Autor : Elena Stanculescu
Editura Universitara
An aparitie : 2015
Editia a II, revizuita si adaugita
ISBN 978-606-28-0184-7
Nr pagini : 199
Format 130 x 200
Pretul la data postarii : 20 lei la Editura, 20 lei la librariaeminescu
Stresul este imposibil de evitat, ne
spune Hans Selye ca viata insasi este stresul. Presiunea pentru
performanta si conceptia „zero defecte” sau perfectionismul impins pana
la paroxism, ritmul trepidant al vietii cotidiene, aglomeratia si
poluarea sonora, supraincarcarea de responsabilitati, schimbarile rapide
sunt numai cateva exemple pentru ceea ce induce stresul care, daca
depaseste o anumita intensitate, devine toxic, afectand sanatatea si
starea de bine psihic. Stresul cronic (permanentizarea prezentei
factorilor de stres, care vor fi din ce in ce mai putin controlati)
genereaza diferite boli sau le accentueaza pe cele deja existente,
marind disconfortul psihic si scazand capacitatea de adaptare la
solicitari, pofta de viata sau ceea ce psihologii numesc satisfactia si
sensul in viata.
Din pacate, realitatea vietii cotidiene
arata ca ceea ce pretinde Hans Selye este chiar un adevar indiscutabil.
Daca nu sta in puterea noastra sa modificam acest lucru, atunci putem
totusi sa controlam felul in care reactionam cand suntem fata in fata cu
stresul. Mai intai trebuie sa cunoastem care sunt cauzele care ne fac
sa nu functionam bine sau chiar sa ne lasam coplesiti in contexte
amenintatoare. Odata descoperite cauzele, vom explora cum si cu ce
trebuie inlocuite comportamentele, gandurile si emotiile care ne
saboteaza capacitatea noastra de adaptare. De multe ori, esuarea noastra
in a tine piept stresorilor nu este altceva decat un proces inconstient
de autosabotare – o imagine de sine apasata de teama de esec sau
inadecvare, perfectionismul excerbat, nevoia excesiva de validare
sociala.
Prin urmare, o buna cunoastere de sine
(si implicit a surselor de stres care ne afecteaza la nivel corporal sau
psihic), urmata de o acceptare de sine reprezinta un ingredient de luat
in seama in cresterea capacitatii de adaptare in situatii dificile. In
aceste conditii, stresul va inceta sa mai fie o sursa de amenintare,
anxietate, neajutorare si lipsa de speranta. Va fi o experienta care
poate fi controlata si, mai mult decat atat, o experienta care va
contribui la cresterea personala, prin descoperirea celor mai bune
strategii de „supravietuire” in contextul adversitatilor. Atitudinea
activa (nascuta din increderea in sine si sentimentul eficientei
personale) este definitorie pentru pentru cei care reusesc sa invinga
stresul, mentinandu-si sanatatea fizica si mentala. Cei care au o
atitudine evitanta, isi vor activa mai greu si bineinteles, insuficient,
resursele interne pentru a face fata stresului. Cu alte cuvinte,
stresul este o experienta eminamente subiectiva, perceputa de fiecare in
mod diferit, in functie de o serie intreaga de factori, cum ar fi:
increderea in sine, gandirea pozitiva, optimismul, stilul explicativ,
rezilienta psihica, atitudinea in fata esecului, nevoia de
autoactualizare.
In aceasta carte s-a pornit de la ideea
ca problematica stresului nu merita un portret sumbru – poate numai
cand este negata sau ignorata. Atunci duce la scaderea dramatica a
capacitatii de adaptare la cerintele vietii cotidiene. Stresul este
pozitiv – eustresul – sau negativ – distresul. Confruntarea cu factorii
de stres contribuie la dezvoltarea strategiilor de adaptare (coping) –
chiar daca acestei intalniri ii sunt asociate consumul nervos,
diminuarea resurselor fizice sau uneori chiar durerea fizica
(somatizarea) si suferinta emotionala. Daca in intelepciunea populara
este accentuata ideea ca din greseli invata omul, asa si din
confruntarea cu diversi factori de stres se vor naste noi modalitati de
rezolvare a provocarilor, care vor fi deosebit de folositoare in
situatii similare viitoare. In virtutea unei legi implacabile,
persistenta sau ”cronicizarea” factorilor de stres genereaza (dupa
fazele de alarma si rezistenta) faza de epuizare a resurselor fizice
sau/si psihice. In ceea ce priveste cresterea rezistentei fata de stres,
au fost analizate diverse tehnici, fiind subliniata si importanta
pozitivarii – un concept introdus de Barbara Fredrickson (2013),
reprezentanta a psihologiei pozitive. Fiecare dintre noi este autorul
propriei existente. Putem crea viata pe care o dorim sau dimpotriva, ne
putem autosabota sansa de a reusi, concentrandu-ne prea mult asupra
partii goale a paharului. Autoreglarea afectiva si predominanta
emotionalitatii pozitive contribuie la refacerea mai rapida in contextul
unor situatii problematice.
Indiferent ca este vorba despre stres
acut, intermitent, cronic, profesional, academic, anticipativ,
relational, mecanismele fiziologice sunt aceleasi, efectele de asemenea
aceleasi (fie la nivel corporal, fie la nivel cognitiv, afectiv sau
comportamental). Depinde de fiecare individ daca se lasa depasit,
coplesit de factorii stresori sau daca va cauta cele mai bune cai de
solutionare a situatiilor problematice cu care se confrunta. Prin urmare
nu exista stres in sine, ci o variabilitate foarte mare de manifestari
ale stresului perceput (experienta propriu-zisa generata de sursele de
stres) si stresului anticipat (experienta imaginata sau anticiparea
aparitiei unor factori stresori).
INTRODUCERE/9
PARTEA INTÂI
– Aspecte generale referitoare la stresul psihic/13
1. Ce este
stresul psihic?/15
2. Factori
care genereaza starea de stres /31
3. Sindromul
general de adaptare sau fazele stresului /37
4. Modelul
congruentei referitor la coping-ul eficient/45
PARTEA A DOUA – Resurse interne si externe ale
stresului in mediul educational (stres academic)/51
1.
Rezilienta psihica - trasatura resursa in fata
evenimentelor dificile /53
2. Emotiile
pozitive si rezilienta psihica /57
3. Relatia
dintre stresul academic si robustetea psihica/65
4.
Optimismul si stresul academic /71
5. Autoeficacitatea
si stresul academic /79
6. Relatia
dintre stresul academic si resursele externe constituite de reteaua
suportiva /91
7. Stres,
emotii comunicate si emotii reprimate /97
8. Stresul
si anxietatea in situatiile de examinare /103
9.Imaginea
de sine, stima de sine si rezistenta la stres/ 113
PARTEA A TREIA – Gestionarea stresului/ 119
1. Metode de
gestionare a stresului/ 121
2.Factorii
care contribuie la gestionarea stresului de catre elevi/ 137
3. Exemplu
de bune practici – programul pentru
studenti de management al stresului (Rochester Institute of Technology)/
141
4. Stresul
profesional al cadrelor didactice - factori stresori si strategii de coping
/147
IN
LOC DE CONCLUZII / 165
GLOSAR / 167
BIBLIOGRAFIE/
177
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu