Editura ASCR
Colectia Psihologul expert
An aparitie : 2015
Editia a I
Traducerea Iulia Mateiu
ISBN 978-606-8244-83-9
Nr pagini : 388
Nr pagini : 388
Format 210 x 280
Pretul la data postarii : 50 lei la Editura,
55 lei la psihoshop, 60 lei la librarie.net
pdf aici
Descrierea
editurii:
O CARTE PRACTICĂ, APLICATIVĂ, care răspunde concret multor întrebări legate de dezvoltarea copilului de vârstă preşcolară şi şcolară mică
Ce raport există între corp, mişcare, gândire, relaţionare?
Cum să fii un cadru didactic „suficient de bun”?
Se cuvine să-l lăsăm pe copil să se joace spontan sau să-i orientăm jocurile?
Ce fel de experienţe motrice propui, pentru ce vârstă, cu ce scop?
Cum prezinţi şi cum animi un joc colectiv?
Situaţiile motrice pot compensa anumite tulburări de dezvoltare?
De ce le place copiilor să sară, să cadă, să se joace de-a lupul?
Trebuie să intervenim în alegerea mâinii folosite în activităţile grafice?
Ce situaţii propui pentru a înlesni percepţia spaţiului, a timpului, a corpului?
*
Frédérique Wauters-Krings este profesoară de educaţie fizică şi kinetoterapie pentru nivelul liceal, fiind specializată în psihomotricitate şi licenţiată în Ştiinţele educaţiei. Predă educaţie corporală şi psihomotricitate la Înalta Şcoală Leonardo da Vinci din Louvain-la-Neuve (Belgia).
*
Cartea prezintă într-o manieră structurată de ce şi cum experienţele senzoriale şi motrice sprijină dezvoltarea şi învăţarea, compensează dificultăţile, previn anumite retarduri.
Lucrarea precizează, pentru fiecare domeniu, obiectivele generale, pistele metodologice şi didactice, propune o mulţime de activităţi şi referinţe pentru activitatea de observare.
Ea se adresează diferiţilor actori din educaţie: părinţi, ergoterapeuţi, cadre didactice, educatori, logopezi, ortofonişti, kinetoterapeuţi, specialişti în psihomotricitate.
Cuprins:
Mulţumiri 5
Prefaţă 7
Introducere 9
I. Dezvoltare şi învăţare
1. Ce înseamnă să înveţi? 14
1.1. Definiţie 14
1.2. Descrierea procesului 14
1.3. Schema sintetică 16
1.4. Explicarea neurofiziologică a procesului 16
1.5. Maturizare, experienţe, stadii, perioade critice 17
2. Câţiva parametri ai învăţării 19
2.1. Aspectele cognitive, afective, sociale şi motorii sunt interdependente 19
2.2. Experimentarea, dezvoltarea şi învăţarea sunt indisociabile 20
2.3. Copilul învaţă pentru că se joacă 20
2.4. Memoria şi învăţarea sunt strâns legate 21
2.5. Relaţiile sociale favorizează învăţarea 21
2.6. Limbajul este central în dezvoltare şi în învăţare23
II. (Psiho)motricitate şi abilităţi motrice
1. Dezvoltarea şi învăţarea abilităţilor motrice 26
1.1. Definiţii şi caracteristici 26
1.2. Mize 27
1.2.1. Mize motorii 27
1.2.2. Mize sociale şi afective 27
1.2.3. Mize cognitive 28
1.3. Etape ale învăţării gesturilor motorii (praxii) 28
1.3.1. Faza verbală 28
1.3.2. Faza verbo‑motrică 28
1.3.3. Faza motrică 28
1.4. Indiciile unor progrese ale abilităţilor 29
1.4.1. Mişcările devin automate 29
1.4.2. Acţiunea este mai puţin globală, gestul devine epurat 29
1.4.3. Postura este adaptată anticipat 29
1.4.4. Mişcările sunt coordonate, gesturile se leagă 30
1.5. Parametri ai învăţării motorii 30
1.5.1. Maturizarea motrică 30
1.5.2. Dezvoltarea fizică 31
1.5.3. Coordonarea funcţiilor musculare statice şi dinamice 31
1.5.4. Metabolism 32
1.5.5. Sisteme de control al abilităţilor 33
2. Principii metodologice generale 36
2.1. Solicitaţi în mod corespunzător sistemul locomotor 36
2.2. Ţineţi cont de etapele învăţării abilităţilor 36
2.3. Înmulţiţi situaţiile 36
2.4. Repetaţi situaţiile 37
2.5. Variaţi situaţiile 37
2.6. Propuneţi provocări ludice 37
2.7. Ţineţi cont de afectivitate 38
2.8. Provocaţi conştientizarea 38
2.9. Observaţi dificultăţile motrice 38
2.10. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 38
3. Etapele dezvoltării motorii 40
3.1. De la naştere până la vârsta de un an 40
3.2. De la un an la doi ani 44
3.3. De la 2 la 3 ani 46
3.4. De la 3 la 4 ani 47
3.5. De la 4 la 6 ani 48
3.6. De la 6 la 7 ani 49
3.7. Dezvoltarea comportamentelor motorii de bază de la naştere la vârsta de şapte ani 50
4. (Psiho)motricitate şi lateralizare 51
4.1. Definiţii şi caracteristici 51
4.2. Mize 52
4.2.1. Mize sociale şi afective 52
4.2.2. Mize motorii 52
4.2.3. Mize cognitive 53
4.3. Recomandări metodologice specifice 54
4.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 54
4.3.2. Lăsaţi lateralitatea să se instaleze spontan 54
4.3.3. Observaţi dominanţa manuală 54
4.3.4. Deosebiţi lateralizarea de cunoaşterea stânga‑dreapta 54
4.4. Căi de acţiune 55
4.4.1. Material 55
4.4.2. Situaţii motrice 55
4.4.3. Teste de observare 55
4.4.4. Situaţii de conştientizare 56
4.5. Observarea lateralizării 56
5. (Psiho)motricitatea şi funcţia tonică 57
5.1. Definiţii şi caracteristici 57
5.1.1. Definiţii 57
5.1.2. Manifestări ale tonusului 57
5.2. Mize 58
5.2.1. Mize sociale şi afective 58
5.2.2. Mize motorii 58
5.2.3. Mize cognitive 59
5.3. Recomandări metodologice specifice 60
5.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 60
5.3.2. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 60
5.3.3. Urmăriţi integritatea organică 60
5.3.4. Respectaţi nevoia de siguranţă prin regularitate şi organizare 60
5.3.5. Răspundeţi nevoii de descărcare 61
5.3.6. Răspundeţi nevoii de dinamizare a tonusului 61
5.3.7. Răspundeţi nevoii de moderare a tonusului 61
5.3.8. Dezvoltaţi capacitatea de adaptare conştientă şi voluntară a tonusului 61
5.4. Căi de acţiune 62
5.4.1. Material 62
5.4.2. Situaţii motrice 62
5.4.3. Situaţii de conştientizare 68
5.5. Observarea funcţiei tonice 68
6. (Psiho)motricitate şi abilităţi posturale 69
6.1. Definiţii şi caracteristici 69
6.2. Mize 69
6.2.1. Mize sociale şi afective 69
6.2.2. Mize motorii 70
6.2.3.Mize cognitive 70
6.3. Recomandări metodologice specifice 71
6.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copilului 71
6.3.2. Variaţi, înmulţiţi, repetaţi situaţiile într‑un context ludic 71
6.3.3. Ţineţi cont de legile fizice ale echilibrului 71
6.3.4. Fiţi atenţi la implicarea cognitivă 72
6.3.5. Ţineţi cont de afectivitate 72
6.4. Căi de acţiune 73
6.4.1. Material 73
6.4.2. Situaţii motrice 73
6.4.3. Situaţii de conştientizare 75
6.5. Observarea funcţiei posturale 76
7. (Psiho)motricitate şi motricitate globală 77
7.1. Definiţii şi caracteristici 77
7.2. Mize 78
7.2.1. Mize sociale şi afective 78
7.2.2. Mize motorii 78
7.2.3. Mize cognitive 78
7.3. Recomandărimetodologice specifice 79
7.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 79
7.3.2. Ţineţi cont de dezvoltarea capacităţilor fizice 79
7.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 79
7.3.4. Urmăriţi siguranţa copiilor 79
7.4. Căi de acţiune 79
7.4.1. Material 79
7.4.2. Situaţii motrice 80
7.4.3. Situaţii de conştientizare 82
7.5. Observarea motricităţii globale 82
8. (Psiho)motricitate şi motricitate manuală 83
8.1. Definiţii şi caracteristici 83
8.2. Mize 84
8.2.1. Mize sociale şi afective 84
8.2.2. Mize motorii 84
8.2.3. Mize cognitive 85
8.3. Recomandări metodologice specifice 85
8.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 85
8.3.2. Provocaţi lateralizarea manuală 85
8.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 85
8.3.4. Corectaţi postura şi modul de prindere a obiectelor în acţiunile de manipulare 87
8.4. Căi de acţiune 87
8.4.1. Material 87
8.4.2. Situaţii motrice 87
8.4.3. Situaţii de conştientizare 90
8.5. Observarea motricităţii manuale 90
9. (Psiho)motricitate şi grafism 91
9.1. Definiţii 91
9.2. Mize 92
9.2.1. Mize sociale şi afective 92
9.2.2. Mize motorii 93
9.2.3. Mize cognitive 93
9.3. Recomandări metodologice 94
9.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 94
9.3.2. Treziţi dorinţa, plăcerea, nevoia de a lăsa urme 96
9.3.3. Solicitaţi strategii cognitive 96
9.3.4. Exersaţi motricitatea manuală 96
9.3.5. Încurajaţi alegerea mâinii dominante 96
9.3.6. Urmăriţi postura şi modul de prindere a instrumentului 96
9.3.7. Învăţaţi‑i să‑şi planifice gesturile 97
9.3.8. Acordaţi timp pentru exerciţiu şi repetiţie în vederea automatizării gestului 98
9.3.9. Provocaţi conştientizarea diferitelor producţii și a strategiilor aplicate 98
9.4. Căi de acţiune 98
9.4.1. Material 98
9.4.2. Grafisme 98
9.4.3. Situaţii motrice 98
9.4.4. Situaţii de conştientizare 102
9.5. Observarea motricităţii grafice 103
10. (Psiho)motricitate şi motricitate expresivă 106
10.1. Definiţii şi caracteristici 106
10.2. Mize 106
10.2.1. Mize sociale şi afective 106
10.2.2. Mize motorii 107
10.2.3. Mize cognitive 107
10.3. Recomandări metodologice specifice 108
10.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 108
10.3.2. Variaţi, repetaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 108
10.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la cultură şi la familie 108
10.3.4. Ţineţi cont de afectivitate 108
10.3.5. Îmbogăţiţi imaginarul şi imaginaţia 109
10.3.6. Provocaţi creaţia 109
10.3.7. Provocaţi conştientizarea expresivităţii motrice 110
10.4. Căi de acţiune 110
10.4.1. Material 110
10.4.2. Situaţii motrice 110
10.4.3. Situaţii de conştientizare 116
10.5. Observarea motricităţii expresive 116
11. Observarea competenţelor motrice 117
III. (Psiho)motricitate şi abilităţi cognitive
1. Dezvoltarea cognitivă şi însuşirea abilităţilor cognitive 122
1.1. Definiţii şi caracteristici 122
1.2. Piaget ‑ Vîgotski ‑ Tardif 122
1.3. Diferenţe individuale şi învăţare 123
1.4. Etape ale dezvoltării cognitive – câteva repere 124
2. (Psiho)motricitate, motivaţie, atenţie, memorare, metacogniţie, limbaj, transfer 129
2.1. Definiţii şi caracteristici 129
2.1.1. Motivaţia 129
2.1.2. Atenţia 130
2.1.3. Memoria 131
2.1.4. Limbajul 134
2.1.5. Metacogniţia 134
2.1.6. Transferul 135
2.2. Recomandări metodologice 135
2.2.1. Fiţi un exemplu 135
2.2.2. Creaţi un mediu propice învăţării implicite a motivaţiei 135
2.2.3. Creaţi un mediu propice exersării implicite a atenţiei 136
2.2.4. Creaţi un mediu propice exersării implicite a memoriei 136
2.2.5. Creaţi un mediu propice dezvoltării limbajului 137
2.2.6. Creaţi un mediu propice exersării implicite a metacogniţiei şi a transferului 137
2.2.7. Exersaţi utilizarea implicită a strategiilor, învăţaţi‑i să înveţe 137
2.3. Căi de acţiune 137
2.3.1. Situaţii motrice 137
2.3.2. Situaţii de conştientizare 138
3. (Psiho)motricitate şi rezolvarea de probleme 140
3.1. Definiţii şi caracteristici 140
3.2. Mize 141
3.2.1. Mize sociale şi afective 141
3.2.2. Mize motorii 141
3.2.3. Mize cognitive 141
3.3. Recomandări metodologice 143
3.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 143
3.3.2. Provocaţi implicarea în realizarea unei sarcini 143
3.3.3. Provocaţi reprezentarea problemei 143
3.3.4. Provocaţi folosirea strategiilor de rezolvare 144
3.3.5. Provocaţi evaluarea strategiilor 145
3.4. Căi de acţiune 146
3.4.1. Material 146
3.4.2. Situaţii motrice 146
3.4.3. Situaţii de conştientizare 146
3.5. Observarea rezolvării de probleme 146
4. (Psiho)motricitate, trezire senzorială şi percepţie 147
4.1. Definiţii şi caracteristici 147
4.1.1. Definiţie 147
4.1.2. Fiziologia percepţiei 147
4.1.3. Canalele senzoriale 148
4.2. Mize 148
4.2.1. Mize sociale şi afective 149
4.2.2. Mize motorii 149
4.2.3. Mize cognitive 149
4.3. Recomandări metodologice specifice 150
4.3.1. Provocaţi învăţarea rezolvării de probleme 150
4.3.2. Fiţi atent la integritatea neurologică 150
4.3.3. Fiţi atent la context 151
4.3.4. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 151
4.3.5. Provocaţi folosirea adecvată a canalelor senzoriale 153
4.3.6. Favorizaţi atenţia, concentrarea 153
4.3.7. Solicitaţi memorarea 153
4.3.8. Solicitaţi limbajul 154
4.3.9. Provocaţi stabilirea unor raporturi logice 154
4.3.10. Provocaţi discriminarea 154
4.3.11. Provocaţi recunoaşterea 154
4.3.12. Provocaţi identificarea 155
4.3.13. Provocaţi reproducerea directă sau amânată 155
4.3.14. Provocaţi producerea 155
4.3.15. Provocaţi evaluarea calitativă 156
4.3.16. Provocaţi estimarea şi măsurarea 156
4.4. Căi de acţiune 157
4.4.1. Material 157
4.4.2. Situaţii motrice 157
4.4.3. Situaţii de conştientizare 163
4.5. Observarea trezirii senzoriale şi a percepţiei 163
5. (Psiho)motricitate, percepţia corpului şi structurarea schemei corporale 164
5.1. Definiţii şi caracteristici 164
5.1.1. Definiţii 164
5.1.2. Caracteristicile legate de structura şi funcţiile corpului 164
5.1.3. Caracteristicile legate de poziţia şi orientarea corpului 165
5.1.4. Precizarea conceptelor asociate 165
5.2. Mize 166
5.2.1. Mize sociale şi afective 166
5.2.2. Mize motorii 166
5.2.3. Mize cognitive 166
5.3. Recomandări metodologice specifice 167
5.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială 167
5.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive 167
5.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 167
5.3.4. Urmăriţi calitatea informării 170
5.3.5. Luaţi în considerare trecerea de la corpul trăit şi simţit la corpul perceput 170
5.3.6. Ţineţi cont de afectivitate 170
5.4. Căi de acţiune 170
5.4.1. Material 170
5.4.2. Situaţii motrice 170
5.4.3. Situaţii de conştientizare 172
5.5. Observarea percepţiei corpului 173
6. (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea spaţiului 174
6.1. Definiţii şi caracteristici 174
6.1.1. Definiţii 174
6.1.2. Caracteristicile structurale 174
6.1.3. Caracteristicile contextuale 175
6.2. Mize 175
6.2.1. Mize sociale şi afective 175
6.2.2. Mize motorii 175
6.2.3. Mize cognitive 175
6.3. Recomandări metodologice specifice 176
6.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme, trezirea senzorială 176
6.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive 176
6.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 176
6.3.4. Urmăriţi calitatea informării 179
6.3.5. Invitaţi copiii să se servească de corp ca sistem de referinţă 179
6.3.6. Planificaţi trecerea de la spaţiul trăit şi simţit la spaţiul perceput 179
6.3.7. Provocaţi cunoaşterea părţilor stângă şi dreaptă 180
6.3.8. Ţineţi cont de afectivitate 180
6.4. Căi de acţiune 181
6.4.1. Material 181
6.4.2. Situaţii motrice 181
6.4.3. Situaţii de conştientizare 185
6.5. Observarea percepţiei spaţiului 186
7. (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea timpului 187
7.1. Definiţii şi caracteristici 187
7.1.1. Definiţii 187
7.1.2. Ordinea şi succesiunea 187
7.1.3. Durata 188
7.1.4. Viteza 188
7.1.5. Ritmul 189
7.2. Mize 190
7.2.1. Mize sociale şi afective 190
7.2.2. Mize motorii 190
7.2.3. Mize cognitive 190
7.3. Recomandări metodologice specifice 191
7.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială 191
7.3.2. Solicitaţi diferitele sarcini perceptive 191
7.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 191
7.3.4. Urmăriţi calitatea informării 192
7.3.5.Luaţi în considerare trecerea de la timpul trecut şi simţit la timpul perceput 194
7.3.6. Ţineţi cont de afectivitate 194
7.4. Căi de acţiune 195
7.4.1. Material 195
7.4.2. Situaţii motrice 195
7.4.3. Situaţii de conştientizare 198
7.5. Observarea percepţiei timpului 199
8. Observarea abilităţilor cognitive 200
IV. (Psiho)motricitate, abilităţi sociale şi afective
1. Definiţii şi caracteristici 208
2. Parametri 208
2.1. Teoria minţii 208
2.2. Limbajul, raţionamentul şi prelucrarea informaţiilor 209
2.3. Sentimentul de încredere 209
2.4. Sentimentul de competenţă 209
2.5. Sentimentul de apartenenţă 210
2.6. Sentimentul de putere 210
2.7. Sentimentul (existenţei) unor limite 210
3. Mize 212
3.1. Mize sociale şi afective 212
3.2. Mize motorii 212
3.3. Mize cognitive 212
4. Recomandări metodologice specifice 213
4.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 213
4.2. Ţineţi cont de legătura de ataşament 221
4.3. Provocaţi exprimarea simbolică a angoaselor fundamentale 222
4.4. Propuneţi jocuri tradiţionale cu efect simbolic 223
4.5. Fiţi atent la imaginea corpului 224
4.6. Fiţi atent la nevoile de coerenţă, de regularitate 224
4.7. Solicitaţi cogniţia socială (teoria minţii) 225
4.8. Sprijiniţi percepţia genului feminin şi masculin 225
4.9. Adaptaţi‑vă intervenţiile la limbajul tonic 226
4.10. Asumaţi‑vă rolul de expert şi de garant al legii 227
4.11. Observaţi şi recunoaşteţi copiii 228
4.12. Garantaţi exprimarea plăcerii 229
4.13. Dezvoltaţi altruismul, întrajutorarea, cooperarea 229
4.14. Interveniţi într‑o manieră adecvată în conflicte 230
4.15. Provocaţi imitaţia 230
4.16. Dezvoltaţi sentimentul că este unic 231
4.17. Reflectaţi... 231
5. Căi de acţiune 232
5.1. Material 232
5.2. Situaţii motrice 232
5.2.1. Jocuri spontane 232
5.2.2. Provocări individuale 233
5.2.3. Provocări cooperative 234
5.2.4. Jocuri în cerc şi jocuri însoţite de cântec 234
5.2.5. Jocuri cooperative 235
5.2.6. Jocuri tradiţionale colective 235
5.2.7. Jocuri de tipul „fiecare, pe rând” 236
5.2.8. Creaţii personale 236
5.3. Situaţii de conştientizare 236
6. Observarea competenţelor transversale relaţionale 237
V. (Psiho)motricitate, învăţare şcolară şi nevoi speciale
1. (Psiho)motricitate şi învăţare şcolară 244
1.1. Recomandări metodologice 244
1.2. Două exemple de învăţare şcolară 244
1.2.1. Învăţarea în domeniul matematicii 244
1.2.2. Învăţarea în domeniul limbii materne 245
2. (Psiho)motricitate şi nevoi speciale 246
2.1. Observare, analiză, prevenţie, compensare 246
2.2. Întârzieri motorii, dispraxii 247
2.2.1. Întârzieri motorii 247
2.2.2. Dispraxiile 247
2.3. Tulburări de atenţie, impulsivitate, hiperactivitate 250
2.3.1. Tulburări de atenţie 250
2.3.2. Impulsivitatea 250
2.3.3. Hiperactivitate motrică şi intelectuală 250
2.3.4. Tulburarea de deficit de atenţie cu sau fără hiperactivitate 251
2.3.5. Câteva modalităţi de diferenţiere 251
2.4. Dislexie, discalculie, dificultăţi grafice 254
2.4.1. Dislexia 254
2.4.2. Discalculia 255
2.5. Concluzie 257
VI. Didactica (psiho)motricităţii
1. Urmăriţi competenţe 260
2. Alegeţi şi organizaţi spaţiile 260
3. Alegeţi şi organizaţi materialul 261
4. Organizaţi, supervizaţi, garantaţi siguranţa momentelor de recreaţie 266
5. Gândiţi-vă la tranziţii 267
5.1. Când să le folosim? 267
5.2. Cum să le alegem? 268
6. Ritualizaţi şedinţele 268
7. Alegeţi un mod de organizare 271
7. 1. Şedinţa „dirijată” de activităţi colective 271
7.1.3. Desfăşurare 271
7.2. Şedinţă sub formă de „ateliere liber alese” sau „parcursuri liber alese” 272
7.2.1. Interese 272
7.2.2. Inconveniente 273
7.2.3. Desfăşurare 273
7.3. Şedinţă sub formă de „ateliere prin rotaţie” 273
7.3.1. Interese 273
7.3.2. Inconveniente 274
7.3.3. Desfăşurare 274
7.4. Şedinţa sub formă de „parcursuri orientate” 275
7.4.1. Interese 275
7.4.2. Inconveniente 276
7.4.3. Desfăşurare 276
7.5. Şedinţa de tip Aucouturier 276
7.5.1. Interese 276
7.5.2. Inconveniente 277
7.5.3. Desfăşurare 277
8. Alegeţi şi organizaţi situaţiile motrice 279
8.1. Jocurile spontane iniţiate de către copil: jocurile liber alese 279
8.1.1. Caracteristici 279
8.1.2. Cum să le prezentăm? 279
8.2. Jocurile provocate şi dirijate 280
8.2.1. Caracteristici 280
8.2.2. Cum le prezentăm? 280
8.3. Provocările colective 281
8.4. Jocurile colective 281
8.5. Jocuri în cerc, numărători, jocuri cântate, cântece dansate, refrene ritmate... 282
9. Creaţi şi faceţi să evolueze situaţiile, jucându-vă cu diferite variabile 284
10. Garantaţi organizarea, siguranţa, legea 285
10.1. În deschiderea şedinţei 285
10.1.1. Expuneţi, într‑o primă fază, drepturile 285
10.1.2. Expuneţi pe urmă îndatoririle şi limitele 285
10.2. Pe parcursul şedinţei 285
10.2.1. Organizaţi adunări eficace 286
10.2.2. Supravegheaţi pentru a garanta securitatea 286
10.2.3. Interveniţi în cazul unei agresiuni 286
10.2.4. Fiţi o prezenţă discretă şi liniştitoare pentru a garanta relaţia 287
10.2.5. Adoptaţi limbajul corporal adecvat 287
11. Ţineţi companie copilului care învaţă 288
11.1. Garantaţi exprimarea plăcerii 288
11.2. Provocaţi creativitatea motrică 288
11.3. Acceptaţi repetiţiile 289
11.4. Interveniţi în caz de fixitate (funcţională) 289
11.5. Orientaţi conştientizarea spre competenţele urmărite 289
11.6. Observaţi copiii 290
11.7. Recunoaşteţi copiii pornind de la observaţie 290
11.7.1. Recunoaşteţi acţiunile copiilor 290
11.7.2. Recunoaşteţi cererile copiilor 291
11.7.3. Recunoaşteţi emoţiile copiilor 291
12. Adaptaţi situaţiile la vârsta copiilor 292
Instrumente
1. Competenţe de solicitat şi de urmărit 298
2. Situaţii motrice 300
3. Situaţii de jocuri spontane 302
4. Numărători şi jocuri cu degetele 303
5. Cântece în cerc/ hore şi jocuri cântate 308
6. Origami 310
7. Jocuri tradiţionale colective 311
7.1. Jocuri de orientare 311
7.2.Jocuri de alergare 313
7.3. Jocuri de ştafetă 315
7.4. Jocuri de apropiere 317
7.5. Jocuri de urmărire şi jocuri de‑a pisica 318
7.6. Jocuri de reflexe, jocuri de abilităţi 321
7.7. Jocuri de opoziţie şi de complicitate 325
7.8. Jocuri de schimb fără încălcarea teritoriului 327
7.9. Jocuri teatrale 327
7.10. Jocuri cu paraşuta 330
7.11. Jocuri acvatice 332
8. Şedinţe de activităţi colective 334
9. Şedinţe sub formă de ateliere prin rotaţie 336
9.1. Şedinţa 1: 4 ateliere 337
9.2. Şedinţa 2: 5 ateliere 339
9.3. Şedinţa 3: 2 ateliere 340
10. Şedinţe sub formă de parcurs orientat 342
11. Şedinţe sub formă de parcurs liber ales 345
11.1. Şedinţa 1 346
11.2. Şedinţa 2 347
12. Şedinţe de tip Aucouturier 349
13. Grile de observaţie 353
13.1. Grila de observaţie 1 353
13.2. Grila de observaţie 2 357
13.3. Grilă de evaluare a şedinţelor 358
14. Schemă de pregătire 362
15. Instrumente de planificare şi diferenţiere 364
Concluzie 367
Bibliografie 370
Discografie 371
Site-uri internet 371
Indexul situaţiilor motrice 372
ANEXA ediţiei în limba română
Cântece cu degetele şi cu alte părţi ale corpului 374
O CARTE PRACTICĂ, APLICATIVĂ, care răspunde concret multor întrebări legate de dezvoltarea copilului de vârstă preşcolară şi şcolară mică
*
Frédérique Wauters-Krings este profesoară de educaţie fizică şi kinetoterapie pentru nivelul liceal, fiind specializată în psihomotricitate şi licenţiată în Ştiinţele educaţiei. Predă educaţie corporală şi psihomotricitate la Înalta Şcoală Leonardo da Vinci din Louvain-la-Neuve (Belgia).
*
Cartea prezintă într-o manieră structurată de ce şi cum experienţele senzoriale şi motrice sprijină dezvoltarea şi învăţarea, compensează dificultăţile, previn anumite retarduri.
Lucrarea precizează, pentru fiecare domeniu, obiectivele generale, pistele metodologice şi didactice, propune o mulţime de activităţi şi referinţe pentru activitatea de observare.
Ea se adresează diferiţilor actori din educaţie: părinţi, ergoterapeuţi, cadre didactice, educatori, logopezi, ortofonişti, kinetoterapeuţi, specialişti în psihomotricitate.
Cuprins:
Mulţumiri 5
Prefaţă 7
Introducere 9
I. Dezvoltare şi învăţare
1. Ce înseamnă să înveţi? 14
1.1. Definiţie 14
1.2. Descrierea procesului 14
1.3. Schema sintetică 16
1.4. Explicarea neurofiziologică a procesului 16
1.5. Maturizare, experienţe, stadii, perioade critice 17
2. Câţiva parametri ai învăţării 19
2.1. Aspectele cognitive, afective, sociale şi motorii sunt interdependente 19
2.2. Experimentarea, dezvoltarea şi învăţarea sunt indisociabile 20
2.3. Copilul învaţă pentru că se joacă 20
2.4. Memoria şi învăţarea sunt strâns legate 21
2.5. Relaţiile sociale favorizează învăţarea 21
2.6. Limbajul este central în dezvoltare şi în învăţare23
II. (Psiho)motricitate şi abilităţi motrice
1. Dezvoltarea şi învăţarea abilităţilor motrice 26
1.1. Definiţii şi caracteristici 26
1.2. Mize 27
1.2.1. Mize motorii 27
1.2.2. Mize sociale şi afective 27
1.2.3. Mize cognitive 28
1.3. Etape ale învăţării gesturilor motorii (praxii) 28
1.3.1. Faza verbală 28
1.3.2. Faza verbo‑motrică 28
1.3.3. Faza motrică 28
1.4. Indiciile unor progrese ale abilităţilor 29
1.4.1. Mişcările devin automate 29
1.4.2. Acţiunea este mai puţin globală, gestul devine epurat 29
1.4.3. Postura este adaptată anticipat 29
1.4.4. Mişcările sunt coordonate, gesturile se leagă 30
1.5. Parametri ai învăţării motorii 30
1.5.1. Maturizarea motrică 30
1.5.2. Dezvoltarea fizică 31
1.5.3. Coordonarea funcţiilor musculare statice şi dinamice 31
1.5.4. Metabolism 32
1.5.5. Sisteme de control al abilităţilor 33
2. Principii metodologice generale 36
2.1. Solicitaţi în mod corespunzător sistemul locomotor 36
2.2. Ţineţi cont de etapele învăţării abilităţilor 36
2.3. Înmulţiţi situaţiile 36
2.4. Repetaţi situaţiile 37
2.5. Variaţi situaţiile 37
2.6. Propuneţi provocări ludice 37
2.7. Ţineţi cont de afectivitate 38
2.8. Provocaţi conştientizarea 38
2.9. Observaţi dificultăţile motrice 38
2.10. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 38
3. Etapele dezvoltării motorii 40
3.1. De la naştere până la vârsta de un an 40
3.2. De la un an la doi ani 44
3.3. De la 2 la 3 ani 46
3.4. De la 3 la 4 ani 47
3.5. De la 4 la 6 ani 48
3.6. De la 6 la 7 ani 49
3.7. Dezvoltarea comportamentelor motorii de bază de la naştere la vârsta de şapte ani 50
4. (Psiho)motricitate şi lateralizare 51
4.1. Definiţii şi caracteristici 51
4.2. Mize 52
4.2.1. Mize sociale şi afective 52
4.2.2. Mize motorii 52
4.2.3. Mize cognitive 53
4.3. Recomandări metodologice specifice 54
4.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 54
4.3.2. Lăsaţi lateralitatea să se instaleze spontan 54
4.3.3. Observaţi dominanţa manuală 54
4.3.4. Deosebiţi lateralizarea de cunoaşterea stânga‑dreapta 54
4.4. Căi de acţiune 55
4.4.1. Material 55
4.4.2. Situaţii motrice 55
4.4.3. Teste de observare 55
4.4.4. Situaţii de conştientizare 56
4.5. Observarea lateralizării 56
5. (Psiho)motricitatea şi funcţia tonică 57
5.1. Definiţii şi caracteristici 57
5.1.1. Definiţii 57
5.1.2. Manifestări ale tonusului 57
5.2. Mize 58
5.2.1. Mize sociale şi afective 58
5.2.2. Mize motorii 58
5.2.3. Mize cognitive 59
5.3. Recomandări metodologice specifice 60
5.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 60
5.3.2. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 60
5.3.3. Urmăriţi integritatea organică 60
5.3.4. Respectaţi nevoia de siguranţă prin regularitate şi organizare 60
5.3.5. Răspundeţi nevoii de descărcare 61
5.3.6. Răspundeţi nevoii de dinamizare a tonusului 61
5.3.7. Răspundeţi nevoii de moderare a tonusului 61
5.3.8. Dezvoltaţi capacitatea de adaptare conştientă şi voluntară a tonusului 61
5.4. Căi de acţiune 62
5.4.1. Material 62
5.4.2. Situaţii motrice 62
5.4.3. Situaţii de conştientizare 68
5.5. Observarea funcţiei tonice 68
6. (Psiho)motricitate şi abilităţi posturale 69
6.1. Definiţii şi caracteristici 69
6.2. Mize 69
6.2.1. Mize sociale şi afective 69
6.2.2. Mize motorii 70
6.2.3.Mize cognitive 70
6.3. Recomandări metodologice specifice 71
6.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copilului 71
6.3.2. Variaţi, înmulţiţi, repetaţi situaţiile într‑un context ludic 71
6.3.3. Ţineţi cont de legile fizice ale echilibrului 71
6.3.4. Fiţi atenţi la implicarea cognitivă 72
6.3.5. Ţineţi cont de afectivitate 72
6.4. Căi de acţiune 73
6.4.1. Material 73
6.4.2. Situaţii motrice 73
6.4.3. Situaţii de conştientizare 75
6.5. Observarea funcţiei posturale 76
7. (Psiho)motricitate şi motricitate globală 77
7.1. Definiţii şi caracteristici 77
7.2. Mize 78
7.2.1. Mize sociale şi afective 78
7.2.2. Mize motorii 78
7.2.3. Mize cognitive 78
7.3. Recomandărimetodologice specifice 79
7.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 79
7.3.2. Ţineţi cont de dezvoltarea capacităţilor fizice 79
7.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 79
7.3.4. Urmăriţi siguranţa copiilor 79
7.4. Căi de acţiune 79
7.4.1. Material 79
7.4.2. Situaţii motrice 80
7.4.3. Situaţii de conştientizare 82
7.5. Observarea motricităţii globale 82
8. (Psiho)motricitate şi motricitate manuală 83
8.1. Definiţii şi caracteristici 83
8.2. Mize 84
8.2.1. Mize sociale şi afective 84
8.2.2. Mize motorii 84
8.2.3. Mize cognitive 85
8.3. Recomandări metodologice specifice 85
8.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 85
8.3.2. Provocaţi lateralizarea manuală 85
8.3.3. Repetaţi, variaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 85
8.3.4. Corectaţi postura şi modul de prindere a obiectelor în acţiunile de manipulare 87
8.4. Căi de acţiune 87
8.4.1. Material 87
8.4.2. Situaţii motrice 87
8.4.3. Situaţii de conştientizare 90
8.5. Observarea motricităţii manuale 90
9. (Psiho)motricitate şi grafism 91
9.1. Definiţii 91
9.2. Mize 92
9.2.1. Mize sociale şi afective 92
9.2.2. Mize motorii 93
9.2.3. Mize cognitive 93
9.3. Recomandări metodologice 94
9.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 94
9.3.2. Treziţi dorinţa, plăcerea, nevoia de a lăsa urme 96
9.3.3. Solicitaţi strategii cognitive 96
9.3.4. Exersaţi motricitatea manuală 96
9.3.5. Încurajaţi alegerea mâinii dominante 96
9.3.6. Urmăriţi postura şi modul de prindere a instrumentului 96
9.3.7. Învăţaţi‑i să‑şi planifice gesturile 97
9.3.8. Acordaţi timp pentru exerciţiu şi repetiţie în vederea automatizării gestului 98
9.3.9. Provocaţi conştientizarea diferitelor producţii și a strategiilor aplicate 98
9.4. Căi de acţiune 98
9.4.1. Material 98
9.4.2. Grafisme 98
9.4.3. Situaţii motrice 98
9.4.4. Situaţii de conştientizare 102
9.5. Observarea motricităţii grafice 103
10. (Psiho)motricitate şi motricitate expresivă 106
10.1. Definiţii şi caracteristici 106
10.2. Mize 106
10.2.1. Mize sociale şi afective 106
10.2.2. Mize motorii 107
10.2.3. Mize cognitive 107
10.3. Recomandări metodologice specifice 108
10.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 108
10.3.2. Variaţi, repetaţi, înmulţiţi situaţiile într‑un context ludic 108
10.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la cultură şi la familie 108
10.3.4. Ţineţi cont de afectivitate 108
10.3.5. Îmbogăţiţi imaginarul şi imaginaţia 109
10.3.6. Provocaţi creaţia 109
10.3.7. Provocaţi conştientizarea expresivităţii motrice 110
10.4. Căi de acţiune 110
10.4.1. Material 110
10.4.2. Situaţii motrice 110
10.4.3. Situaţii de conştientizare 116
10.5. Observarea motricităţii expresive 116
11. Observarea competenţelor motrice 117
III. (Psiho)motricitate şi abilităţi cognitive
1. Dezvoltarea cognitivă şi însuşirea abilităţilor cognitive 122
1.1. Definiţii şi caracteristici 122
1.2. Piaget ‑ Vîgotski ‑ Tardif 122
1.3. Diferenţe individuale şi învăţare 123
1.4. Etape ale dezvoltării cognitive – câteva repere 124
2. (Psiho)motricitate, motivaţie, atenţie, memorare, metacogniţie, limbaj, transfer 129
2.1. Definiţii şi caracteristici 129
2.1.1. Motivaţia 129
2.1.2. Atenţia 130
2.1.3. Memoria 131
2.1.4. Limbajul 134
2.1.5. Metacogniţia 134
2.1.6. Transferul 135
2.2. Recomandări metodologice 135
2.2.1. Fiţi un exemplu 135
2.2.2. Creaţi un mediu propice învăţării implicite a motivaţiei 135
2.2.3. Creaţi un mediu propice exersării implicite a atenţiei 136
2.2.4. Creaţi un mediu propice exersării implicite a memoriei 136
2.2.5. Creaţi un mediu propice dezvoltării limbajului 137
2.2.6. Creaţi un mediu propice exersării implicite a metacogniţiei şi a transferului 137
2.2.7. Exersaţi utilizarea implicită a strategiilor, învăţaţi‑i să înveţe 137
2.3. Căi de acţiune 137
2.3.1. Situaţii motrice 137
2.3.2. Situaţii de conştientizare 138
3. (Psiho)motricitate şi rezolvarea de probleme 140
3.1. Definiţii şi caracteristici 140
3.2. Mize 141
3.2.1. Mize sociale şi afective 141
3.2.2. Mize motorii 141
3.2.3. Mize cognitive 141
3.3. Recomandări metodologice 143
3.3.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 143
3.3.2. Provocaţi implicarea în realizarea unei sarcini 143
3.3.3. Provocaţi reprezentarea problemei 143
3.3.4. Provocaţi folosirea strategiilor de rezolvare 144
3.3.5. Provocaţi evaluarea strategiilor 145
3.4. Căi de acţiune 146
3.4.1. Material 146
3.4.2. Situaţii motrice 146
3.4.3. Situaţii de conştientizare 146
3.5. Observarea rezolvării de probleme 146
4. (Psiho)motricitate, trezire senzorială şi percepţie 147
4.1. Definiţii şi caracteristici 147
4.1.1. Definiţie 147
4.1.2. Fiziologia percepţiei 147
4.1.3. Canalele senzoriale 148
4.2. Mize 148
4.2.1. Mize sociale şi afective 149
4.2.2. Mize motorii 149
4.2.3. Mize cognitive 149
4.3. Recomandări metodologice specifice 150
4.3.1. Provocaţi învăţarea rezolvării de probleme 150
4.3.2. Fiţi atent la integritatea neurologică 150
4.3.3. Fiţi atent la context 151
4.3.4. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 151
4.3.5. Provocaţi folosirea adecvată a canalelor senzoriale 153
4.3.6. Favorizaţi atenţia, concentrarea 153
4.3.7. Solicitaţi memorarea 153
4.3.8. Solicitaţi limbajul 154
4.3.9. Provocaţi stabilirea unor raporturi logice 154
4.3.10. Provocaţi discriminarea 154
4.3.11. Provocaţi recunoaşterea 154
4.3.12. Provocaţi identificarea 155
4.3.13. Provocaţi reproducerea directă sau amânată 155
4.3.14. Provocaţi producerea 155
4.3.15. Provocaţi evaluarea calitativă 156
4.3.16. Provocaţi estimarea şi măsurarea 156
4.4. Căi de acţiune 157
4.4.1. Material 157
4.4.2. Situaţii motrice 157
4.4.3. Situaţii de conştientizare 163
4.5. Observarea trezirii senzoriale şi a percepţiei 163
5. (Psiho)motricitate, percepţia corpului şi structurarea schemei corporale 164
5.1. Definiţii şi caracteristici 164
5.1.1. Definiţii 164
5.1.2. Caracteristicile legate de structura şi funcţiile corpului 164
5.1.3. Caracteristicile legate de poziţia şi orientarea corpului 165
5.1.4. Precizarea conceptelor asociate 165
5.2. Mize 166
5.2.1. Mize sociale şi afective 166
5.2.2. Mize motorii 166
5.2.3. Mize cognitive 166
5.3. Recomandări metodologice specifice 167
5.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială 167
5.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive 167
5.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 167
5.3.4. Urmăriţi calitatea informării 170
5.3.5. Luaţi în considerare trecerea de la corpul trăit şi simţit la corpul perceput 170
5.3.6. Ţineţi cont de afectivitate 170
5.4. Căi de acţiune 170
5.4.1. Material 170
5.4.2. Situaţii motrice 170
5.4.3. Situaţii de conştientizare 172
5.5. Observarea percepţiei corpului 173
6. (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea spaţiului 174
6.1. Definiţii şi caracteristici 174
6.1.1. Definiţii 174
6.1.2. Caracteristicile structurale 174
6.1.3. Caracteristicile contextuale 175
6.2. Mize 175
6.2.1. Mize sociale şi afective 175
6.2.2. Mize motorii 175
6.2.3. Mize cognitive 175
6.3. Recomandări metodologice specifice 176
6.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme, trezirea senzorială 176
6.3.2. Luaţi în considerare diferitele sarcini perceptive 176
6.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 176
6.3.4. Urmăriţi calitatea informării 179
6.3.5. Invitaţi copiii să se servească de corp ca sistem de referinţă 179
6.3.6. Planificaţi trecerea de la spaţiul trăit şi simţit la spaţiul perceput 179
6.3.7. Provocaţi cunoaşterea părţilor stângă şi dreaptă 180
6.3.8. Ţineţi cont de afectivitate 180
6.4. Căi de acţiune 181
6.4.1. Material 181
6.4.2. Situaţii motrice 181
6.4.3. Situaţii de conştientizare 185
6.5. Observarea percepţiei spaţiului 186
7. (Psiho)motricitate, percepţia şi structurarea timpului 187
7.1. Definiţii şi caracteristici 187
7.1.1. Definiţii 187
7.1.2. Ordinea şi succesiunea 187
7.1.3. Durata 188
7.1.4. Viteza 188
7.1.5. Ritmul 189
7.2. Mize 190
7.2.1. Mize sociale şi afective 190
7.2.2. Mize motorii 190
7.2.3. Mize cognitive 190
7.3. Recomandări metodologice specifice 191
7.3.1. Provocaţi capacitatea de rezolvare a unor probleme şi trezirea senzorială 191
7.3.2. Solicitaţi diferitele sarcini perceptive 191
7.3.3. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 191
7.3.4. Urmăriţi calitatea informării 192
7.3.5.Luaţi în considerare trecerea de la timpul trecut şi simţit la timpul perceput 194
7.3.6. Ţineţi cont de afectivitate 194
7.4. Căi de acţiune 195
7.4.1. Material 195
7.4.2. Situaţii motrice 195
7.4.3. Situaţii de conştientizare 198
7.5. Observarea percepţiei timpului 199
8. Observarea abilităţilor cognitive 200
IV. (Psiho)motricitate, abilităţi sociale şi afective
1. Definiţii şi caracteristici 208
2. Parametri 208
2.1. Teoria minţii 208
2.2. Limbajul, raţionamentul şi prelucrarea informaţiilor 209
2.3. Sentimentul de încredere 209
2.4. Sentimentul de competenţă 209
2.5. Sentimentul de apartenenţă 210
2.6. Sentimentul de putere 210
2.7. Sentimentul (existenţei) unor limite 210
3. Mize 212
3.1. Mize sociale şi afective 212
3.2. Mize motorii 212
3.3. Mize cognitive 212
4. Recomandări metodologice specifice 213
4.1. Adaptaţi‑vă aşteptările la vârsta copiilor 213
4.2. Ţineţi cont de legătura de ataşament 221
4.3. Provocaţi exprimarea simbolică a angoaselor fundamentale 222
4.4. Propuneţi jocuri tradiţionale cu efect simbolic 223
4.5. Fiţi atent la imaginea corpului 224
4.6. Fiţi atent la nevoile de coerenţă, de regularitate 224
4.7. Solicitaţi cogniţia socială (teoria minţii) 225
4.8. Sprijiniţi percepţia genului feminin şi masculin 225
4.9. Adaptaţi‑vă intervenţiile la limbajul tonic 226
4.10. Asumaţi‑vă rolul de expert şi de garant al legii 227
4.11. Observaţi şi recunoaşteţi copiii 228
4.12. Garantaţi exprimarea plăcerii 229
4.13. Dezvoltaţi altruismul, întrajutorarea, cooperarea 229
4.14. Interveniţi într‑o manieră adecvată în conflicte 230
4.15. Provocaţi imitaţia 230
4.16. Dezvoltaţi sentimentul că este unic 231
4.17. Reflectaţi... 231
5. Căi de acţiune 232
5.1. Material 232
5.2. Situaţii motrice 232
5.2.1. Jocuri spontane 232
5.2.2. Provocări individuale 233
5.2.3. Provocări cooperative 234
5.2.4. Jocuri în cerc şi jocuri însoţite de cântec 234
5.2.5. Jocuri cooperative 235
5.2.6. Jocuri tradiţionale colective 235
5.2.7. Jocuri de tipul „fiecare, pe rând” 236
5.2.8. Creaţii personale 236
5.3. Situaţii de conştientizare 236
6. Observarea competenţelor transversale relaţionale 237
V. (Psiho)motricitate, învăţare şcolară şi nevoi speciale
1. (Psiho)motricitate şi învăţare şcolară 244
1.1. Recomandări metodologice 244
1.2. Două exemple de învăţare şcolară 244
1.2.1. Învăţarea în domeniul matematicii 244
1.2.2. Învăţarea în domeniul limbii materne 245
2. (Psiho)motricitate şi nevoi speciale 246
2.1. Observare, analiză, prevenţie, compensare 246
2.2. Întârzieri motorii, dispraxii 247
2.2.1. Întârzieri motorii 247
2.2.2. Dispraxiile 247
2.3. Tulburări de atenţie, impulsivitate, hiperactivitate 250
2.3.1. Tulburări de atenţie 250
2.3.2. Impulsivitatea 250
2.3.3. Hiperactivitate motrică şi intelectuală 250
2.3.4. Tulburarea de deficit de atenţie cu sau fără hiperactivitate 251
2.3.5. Câteva modalităţi de diferenţiere 251
2.4. Dislexie, discalculie, dificultăţi grafice 254
2.4.1. Dislexia 254
2.4.2. Discalculia 255
2.5. Concluzie 257
VI. Didactica (psiho)motricităţii
1. Urmăriţi competenţe 260
2. Alegeţi şi organizaţi spaţiile 260
3. Alegeţi şi organizaţi materialul 261
4. Organizaţi, supervizaţi, garantaţi siguranţa momentelor de recreaţie 266
5. Gândiţi-vă la tranziţii 267
5.1. Când să le folosim? 267
5.2. Cum să le alegem? 268
6. Ritualizaţi şedinţele 268
7. Alegeţi un mod de organizare 271
7. 1. Şedinţa „dirijată” de activităţi colective 271
7.1.3. Desfăşurare 271
7.2. Şedinţă sub formă de „ateliere liber alese” sau „parcursuri liber alese” 272
7.2.1. Interese 272
7.2.2. Inconveniente 273
7.2.3. Desfăşurare 273
7.3. Şedinţă sub formă de „ateliere prin rotaţie” 273
7.3.1. Interese 273
7.3.2. Inconveniente 274
7.3.3. Desfăşurare 274
7.4. Şedinţa sub formă de „parcursuri orientate” 275
7.4.1. Interese 275
7.4.2. Inconveniente 276
7.4.3. Desfăşurare 276
7.5. Şedinţa de tip Aucouturier 276
7.5.1. Interese 276
7.5.2. Inconveniente 277
7.5.3. Desfăşurare 277
8. Alegeţi şi organizaţi situaţiile motrice 279
8.1. Jocurile spontane iniţiate de către copil: jocurile liber alese 279
8.1.1. Caracteristici 279
8.1.2. Cum să le prezentăm? 279
8.2. Jocurile provocate şi dirijate 280
8.2.1. Caracteristici 280
8.2.2. Cum le prezentăm? 280
8.3. Provocările colective 281
8.4. Jocurile colective 281
8.5. Jocuri în cerc, numărători, jocuri cântate, cântece dansate, refrene ritmate... 282
9. Creaţi şi faceţi să evolueze situaţiile, jucându-vă cu diferite variabile 284
10. Garantaţi organizarea, siguranţa, legea 285
10.1. În deschiderea şedinţei 285
10.1.1. Expuneţi, într‑o primă fază, drepturile 285
10.1.2. Expuneţi pe urmă îndatoririle şi limitele 285
10.2. Pe parcursul şedinţei 285
10.2.1. Organizaţi adunări eficace 286
10.2.2. Supravegheaţi pentru a garanta securitatea 286
10.2.3. Interveniţi în cazul unei agresiuni 286
10.2.4. Fiţi o prezenţă discretă şi liniştitoare pentru a garanta relaţia 287
10.2.5. Adoptaţi limbajul corporal adecvat 287
11. Ţineţi companie copilului care învaţă 288
11.1. Garantaţi exprimarea plăcerii 288
11.2. Provocaţi creativitatea motrică 288
11.3. Acceptaţi repetiţiile 289
11.4. Interveniţi în caz de fixitate (funcţională) 289
11.5. Orientaţi conştientizarea spre competenţele urmărite 289
11.6. Observaţi copiii 290
11.7. Recunoaşteţi copiii pornind de la observaţie 290
11.7.1. Recunoaşteţi acţiunile copiilor 290
11.7.2. Recunoaşteţi cererile copiilor 291
11.7.3. Recunoaşteţi emoţiile copiilor 291
12. Adaptaţi situaţiile la vârsta copiilor 292
Instrumente
1. Competenţe de solicitat şi de urmărit 298
2. Situaţii motrice 300
3. Situaţii de jocuri spontane 302
4. Numărători şi jocuri cu degetele 303
5. Cântece în cerc/ hore şi jocuri cântate 308
6. Origami 310
7. Jocuri tradiţionale colective 311
7.1. Jocuri de orientare 311
7.2.Jocuri de alergare 313
7.3. Jocuri de ştafetă 315
7.4. Jocuri de apropiere 317
7.5. Jocuri de urmărire şi jocuri de‑a pisica 318
7.6. Jocuri de reflexe, jocuri de abilităţi 321
7.7. Jocuri de opoziţie şi de complicitate 325
7.8. Jocuri de schimb fără încălcarea teritoriului 327
7.9. Jocuri teatrale 327
7.10. Jocuri cu paraşuta 330
7.11. Jocuri acvatice 332
8. Şedinţe de activităţi colective 334
9. Şedinţe sub formă de ateliere prin rotaţie 336
9.1. Şedinţa 1: 4 ateliere 337
9.2. Şedinţa 2: 5 ateliere 339
9.3. Şedinţa 3: 2 ateliere 340
10. Şedinţe sub formă de parcurs orientat 342
11. Şedinţe sub formă de parcurs liber ales 345
11.1. Şedinţa 1 346
11.2. Şedinţa 2 347
12. Şedinţe de tip Aucouturier 349
13. Grile de observaţie 353
13.1. Grila de observaţie 1 353
13.2. Grila de observaţie 2 357
13.3. Grilă de evaluare a şedinţelor 358
14. Schemă de pregătire 362
15. Instrumente de planificare şi diferenţiere 364
Concluzie 367
Bibliografie 370
Discografie 371
Site-uri internet 371
Indexul situaţiilor motrice 372
ANEXA ediţiei în limba română
Cântece cu degetele şi cu alte părţi ale corpului 374
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu