Editura C.H. Beck
Colectia Manuale Beck
Ani aparitie :2003,...,2007,2011
Editia a V-a
ISBN 978-973-115-861-7
Nr pagini :288
Format ?
Pretul la data postarii : 42,42 lei la Editura,
44,91 lei la hamangiu ,44,90 lei la librarie.net
Descrierea
editurii:
Absolvenţii care urmează o formă de pregătire post-universitară,
în cadrul căreia se studiază şi disciplina Criminologie, pot găsi, la
rândul lor, în acest manual, elementele teoretice de bază şi referinţele
bibliografice minime, necesare perfecţionării cunoştinţelor în domeniu.
Din anumite puncte de vedere, lucrarea poate prezenta interes şi pentru practicieni, fie pentru cei implicaţi în mod nemijlocit în activitatea de justiţie penală, fie pentru cei angajaţi în diferite activităţi cu caracter social, legate de fenomenul criminal sau deviant.
Din anumite puncte de vedere, lucrarea poate prezenta interes şi pentru practicieni, fie pentru cei implicaţi în mod nemijlocit în activitatea de justiţie penală, fie pentru cei angajaţi în diferite activităţi cu caracter social, legate de fenomenul criminal sau deviant.
Cuprins:
Prefaţă la ediţia a V-a IX
Abrevieri XI
Introducere 1
Destinaţia şi cadrul lucrării 1
Problematica lucrării 2
Planul general 3
PARTEA I. CERCETAREA CRIMINOLOGICĂ 5
Problematică 7
Plan 8
Capitolul I. Obiectul cercetării criminologice 9
Problematică 9
Plan 10
Secţiunea 1. Fenomenul criminal - un prim obiect al cercetării criminologice 10
§1. Crima 12
§2. Criminalul 23
§3. Criminalitatea 25
Secţiunea a 2-a. Practica anticriminală - al doilea obiect al cercetării criminologice 37
§1. Dublul caracter al cercetării criminologice 38
§2. Conţinutul practicii anticriminale 39
Capitolul II. Modalităţi de cunoaştere, procedee, finalitate în cercetarea criminologică 42
Problematică 42
Plan 42
Secţiunea 1. Modalităţi de cunoaştere în cercetarea criminologică 42
§1. Cunoaşterea descriptivă 43
§2. Cunoaşterea cauzală 45
§3. Cunoaşterea dinamică 47
§4. Cunoaşterea axiologică 48
Secţiunea a 2-a. Procedee în cercetarea criminologică 49
§1. Metode 49
1.1. Metode generale 50
1.2. Alte metode; clasificări diverse 53
§2. Tehnici 54
Secţiunea a 3-a. Finalitatea cercetării criminologice 60
§1. Scopul cercetării criminologice 60
§2. Funcţiile cercetării criminologice 61
Capitolul III. Definirea criminologiei 63
Problematică 63
Plan 63
Secţiunea 1. Domeniul criminologiei 64
§1. Dreptul penal şi criminologia 65
§2. Politica anticriminală şi criminologia 67
§3. Controlul fenomenului criminal 70
Secţiunea a 2-a. Definiţia criminologiei 72
PARTEA A II-A. CRIMINOLOGIA ETIOLOGICĂ. PRINCIPALELE TEORII CAUZALE 75
Definiţia criminologiei etiologice 77
Problematică 78
Plan 79
Capitolul I. Primele explicaţii cu privire la fenomenul criminal 80
Problematică 80
Plan 80
Secţiunea 1. Beccaria, precursor al gândirii criminologice 80
§1. „Despre delicte şi pedepse” - conjunctură 81
§2. Principalele idei din Tratatul lui Beccaria 84
§3. Actualitatea ideilor lui Beccaria 90
§4. Dimensiunea criminologică 92
Secţiunea a 2-a. Principalele şcoli criminologice 93
§1. Şcoala geografică (sau cartografică) 94
§2. Şcoala lyoneză 96
§3. Şcoala socialistă 98
§4. Şcoala interpsihologică 100
§5. Şcoala sociologică 103
Capitolul II. Pozitivismul italian 105
Problematică 105
Plan 105
Secţiunea 1. Premisele pozitivismului italian 106
Secţiunea a 2-a. Cesare Lombroso (1835-1909). Teoria anormalităţii biologice 109
§1. Teoria anormalităţii biologice 110
§2. Importanţa operei lombrosiene 113
Secţiunea a 3-a. Raffaele Garofalo (1851-1934). Teoria anormalităţii morale 115
§1. Teoria anormalităţii morale 116
§2. Importanţa operei lui Garofalo 119
Secţiunea a 4-a. Enrico Ferri (1856-1929). Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale 121
§1. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale 122
§2. Contribuţia lui Ferri la dezvoltarea gândirii criminologice 126
Secţiunea a 5-a. Caracteristicile şcolii pozitiviste 127
Capitolul III. Teoriile etiologice moderne 129
Problematică 129
Plan 130
Secţiunea 1. Teoriile psiho-biologice 130
§1. Teoria bio-tipologică 130
§2. Teoria inadaptării bio-psihice 132
§3. Teoria constituţiei criminale 135
§4. Teoria genetică 136
Secţiunea a 2-a. Teoriile psiho-sociale 140
§1. Teoria asociaţiilor diferenţiate 141
§2. Teoria conflictelor de culturi 143
§3. Teoria anomiei 146
§4. Teoria angajamentului 149
Secţiunea a 3-a. Teoriile psiho-morale 151
§1. Teoriile psiho-morale de orientare psihanalitică 152
1.1. Contribuţia lui Freud la dezvoltarea gândirii criminologice 152
1.2. Teoria criminalului nevrotic 157
1.3. Teoria personalităţii antisociale 158
§2. Teoriile psiho-morale „autonome” 159
2.1. Teoria instinctelor 159
2.2. Teoria personalităţii criminale 161
PARTEA A III-A. CRIMINOLOGIA DINAMICĂ. PRINCIPALELE TEORII NONCAUZALE 163
Definiţia criminologiei dinamice 165
Problematică 166
Plan 166
Capitolul I. Trecerea la act ca prelungire a explicaţiilor etiologice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Modele particulare de trecere la act 167
Secţiunea a 2-a. Un model general (modelul „arborelui”) 167
Capitolul II. Teoriile dinamice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Teoria „reţinerii” 167
Secţiunea a 2-a. Teoria strategică 167
Capitolul III. Stadiul actual al cunoştinţelor criminologice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Imposibilitatea unei teorii general valabile 167
Secţiunea a 2-a. Conjugarea diverselor eforturi explicative 167
PARTEA A IV-A. STUDII CRIMINOLOGICE 167
Problematică 167
Plan 167
Studiul nr. 1. Aspecte criminologice privind noile dimensiuni ale terorismului islamist 167
Problematică 167
Plan 167
I. Particularităţi ale terorismului islamist actual 167
II. Aspecte criminologice privind terorismul islamist actual 167
Studiul nr. 2. Ucigaşul în serie - repere criminologice 167
Problematică 167
Plan 167
I. Definirea ucigaşului în serie 167
II. Tipologia ucigaşului în serie 167
III. Particularităţile trecerii la act 167
IV. Prioritatea demersului preventiv 167
Studiul nr. 3. Consumul ilicit de droguri - probleme de ordin penal şi criminologic 167
Problematică 167
Plan 167
I. Sancţionarea consumului ilicit de droguri, din perspectiva legislaţiei române în vigoare 167
II. Oportunitatea incriminării consumului ilicit de droguri, în contextul social actual, din perspectiva criminologiei juridice 167
Referinţe bibliografice 167
Prefaţă la ediţia a V-a IX
Abrevieri XI
Introducere 1
Destinaţia şi cadrul lucrării 1
Problematica lucrării 2
Planul general 3
PARTEA I. CERCETAREA CRIMINOLOGICĂ 5
Problematică 7
Plan 8
Capitolul I. Obiectul cercetării criminologice 9
Problematică 9
Plan 10
Secţiunea 1. Fenomenul criminal - un prim obiect al cercetării criminologice 10
§1. Crima 12
§2. Criminalul 23
§3. Criminalitatea 25
Secţiunea a 2-a. Practica anticriminală - al doilea obiect al cercetării criminologice 37
§1. Dublul caracter al cercetării criminologice 38
§2. Conţinutul practicii anticriminale 39
Capitolul II. Modalităţi de cunoaştere, procedee, finalitate în cercetarea criminologică 42
Problematică 42
Plan 42
Secţiunea 1. Modalităţi de cunoaştere în cercetarea criminologică 42
§1. Cunoaşterea descriptivă 43
§2. Cunoaşterea cauzală 45
§3. Cunoaşterea dinamică 47
§4. Cunoaşterea axiologică 48
Secţiunea a 2-a. Procedee în cercetarea criminologică 49
§1. Metode 49
1.1. Metode generale 50
1.2. Alte metode; clasificări diverse 53
§2. Tehnici 54
Secţiunea a 3-a. Finalitatea cercetării criminologice 60
§1. Scopul cercetării criminologice 60
§2. Funcţiile cercetării criminologice 61
Capitolul III. Definirea criminologiei 63
Problematică 63
Plan 63
Secţiunea 1. Domeniul criminologiei 64
§1. Dreptul penal şi criminologia 65
§2. Politica anticriminală şi criminologia 67
§3. Controlul fenomenului criminal 70
Secţiunea a 2-a. Definiţia criminologiei 72
PARTEA A II-A. CRIMINOLOGIA ETIOLOGICĂ. PRINCIPALELE TEORII CAUZALE 75
Definiţia criminologiei etiologice 77
Problematică 78
Plan 79
Capitolul I. Primele explicaţii cu privire la fenomenul criminal 80
Problematică 80
Plan 80
Secţiunea 1. Beccaria, precursor al gândirii criminologice 80
§1. „Despre delicte şi pedepse” - conjunctură 81
§2. Principalele idei din Tratatul lui Beccaria 84
§3. Actualitatea ideilor lui Beccaria 90
§4. Dimensiunea criminologică 92
Secţiunea a 2-a. Principalele şcoli criminologice 93
§1. Şcoala geografică (sau cartografică) 94
§2. Şcoala lyoneză 96
§3. Şcoala socialistă 98
§4. Şcoala interpsihologică 100
§5. Şcoala sociologică 103
Capitolul II. Pozitivismul italian 105
Problematică 105
Plan 105
Secţiunea 1. Premisele pozitivismului italian 106
Secţiunea a 2-a. Cesare Lombroso (1835-1909). Teoria anormalităţii biologice 109
§1. Teoria anormalităţii biologice 110
§2. Importanţa operei lombrosiene 113
Secţiunea a 3-a. Raffaele Garofalo (1851-1934). Teoria anormalităţii morale 115
§1. Teoria anormalităţii morale 116
§2. Importanţa operei lui Garofalo 119
Secţiunea a 4-a. Enrico Ferri (1856-1929). Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale 121
§1. Teoria anormalităţii bio-psiho-sociale 122
§2. Contribuţia lui Ferri la dezvoltarea gândirii criminologice 126
Secţiunea a 5-a. Caracteristicile şcolii pozitiviste 127
Capitolul III. Teoriile etiologice moderne 129
Problematică 129
Plan 130
Secţiunea 1. Teoriile psiho-biologice 130
§1. Teoria bio-tipologică 130
§2. Teoria inadaptării bio-psihice 132
§3. Teoria constituţiei criminale 135
§4. Teoria genetică 136
Secţiunea a 2-a. Teoriile psiho-sociale 140
§1. Teoria asociaţiilor diferenţiate 141
§2. Teoria conflictelor de culturi 143
§3. Teoria anomiei 146
§4. Teoria angajamentului 149
Secţiunea a 3-a. Teoriile psiho-morale 151
§1. Teoriile psiho-morale de orientare psihanalitică 152
1.1. Contribuţia lui Freud la dezvoltarea gândirii criminologice 152
1.2. Teoria criminalului nevrotic 157
1.3. Teoria personalităţii antisociale 158
§2. Teoriile psiho-morale „autonome” 159
2.1. Teoria instinctelor 159
2.2. Teoria personalităţii criminale 161
PARTEA A III-A. CRIMINOLOGIA DINAMICĂ. PRINCIPALELE TEORII NONCAUZALE 163
Definiţia criminologiei dinamice 165
Problematică 166
Plan 166
Capitolul I. Trecerea la act ca prelungire a explicaţiilor etiologice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Modele particulare de trecere la act 167
Secţiunea a 2-a. Un model general (modelul „arborelui”) 167
Capitolul II. Teoriile dinamice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Teoria „reţinerii” 167
Secţiunea a 2-a. Teoria strategică 167
Capitolul III. Stadiul actual al cunoştinţelor criminologice 167
Problematică 167
Plan 167
Secţiunea 1. Imposibilitatea unei teorii general valabile 167
Secţiunea a 2-a. Conjugarea diverselor eforturi explicative 167
PARTEA A IV-A. STUDII CRIMINOLOGICE 167
Problematică 167
Plan 167
Studiul nr. 1. Aspecte criminologice privind noile dimensiuni ale terorismului islamist 167
Problematică 167
Plan 167
I. Particularităţi ale terorismului islamist actual 167
II. Aspecte criminologice privind terorismul islamist actual 167
Studiul nr. 2. Ucigaşul în serie - repere criminologice 167
Problematică 167
Plan 167
I. Definirea ucigaşului în serie 167
II. Tipologia ucigaşului în serie 167
III. Particularităţile trecerii la act 167
IV. Prioritatea demersului preventiv 167
Studiul nr. 3. Consumul ilicit de droguri - probleme de ordin penal şi criminologic 167
Problematică 167
Plan 167
I. Sancţionarea consumului ilicit de droguri, din perspectiva legislaţiei române în vigoare 167
II. Oportunitatea incriminării consumului ilicit de droguri, în contextul social actual, din perspectiva criminologiei juridice 167
Referinţe bibliografice 167
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu